Articole

Dermatita atopică – 10 DOs and DON’Ts

Dermatita atopică este afecțiunea din sfera dermatologică, are evoluție de lungă durată și debutează încă din primele luni de viață. Deși simptomatologia se ameliorează pe măsura înaintării în vârstă a pacientului, este imperios necesar ca în primii ani să fie controlată strict prin rutina de îngrijire recomandată de medicul specialist în dermatologie, concomitent cu evitarea factorilor care favorizează declanșarea unui episod agresiv.  

Mai jos există 2 liste, cu 10 lucruri recomandate de medicii dermatologi și 10 acțiuni de evitat de către pacienții cu dermatită atopică:

10 DOs:

  1. Folosirea unui produs blând pentru curățare: este esențial pentru pacienții care au pielea cu tendință atopică. Rolul produsului este multiplu, anume curățarea, hidratarea și protejarea pielii împotriva uscăciunii cauzate de către contactul cu apa. Produsele eficiente în acest sens sunt cele de tip syndet sau uleiurile de duș, datorită texturii delicate. 
  2. După spălare se recomandă utilizarea unui produs de hidratare de tip cremă sau balsam, cu textură nelipicioasă, non-grasă, care se aplică pe pielea ușor umedă, seara. În cazul în care gradul de uscăciune al pielii este ridicat, produsul pentru hidratare se poate aplica de două ori pe zi, atât dimineața, cât și seara. Beneficiile rezidă în calmarea iritațiilor, a senzației de mâncărime, refacerea microbiomului tegumentar, dar și prevenirea recidivei. 
  3. Pentru perioada cu pusee ale dermatitei atopice, tratamentul complementar recomandat de medicul specialist trebuie urmat conștiincios. În general se prescriu dermatocorticoizi și antihistaminice cu rol în reducerea inflamației și a senzației de mâncărime, pentru a preveni suprainfectarea leziunilor existente. Atenție, dacă nu se urmează un tratament de specialitate, există un risc major de agravare a leziunilor cutanate. 
  4. Folosirea unui dispozitiv de uz casnic care să mențină nivelul umidității aerului între 40 și 60% pentru a preveni deshidratarea pielii în contextul traiului într-un mediu cu aer prea uscat.  
  5. Sunt recomandate dușurile sau îmbăierile rapide, de maximum 10 minute, iar temperatura apei trebuie să fie medie, sub nicio formă fierbinte. După spălare, uscarea tegumentului se va face prin tamponare în scopul evitării fricțiunii. 
  6. Alegerea articolelor vestimentare din fibre naturale: se vor alege țesături moi, cu textură delicată, din mătase ori bumbac. Se vor evita materialele sintetice, dar și lâna, prin prisma asprimii ei. Articolele vestimentare noi vor fi spălate înainte de prima purtare și se va acorda atenție etichetelor, care trebuie tăiate convenabil pentru evitarea iritațiilor la nivelul pielii din acea zonă. 
  7. Tăierea cât mai scurtă a unghiilor, însă cu grijă pentru a evita rănirea pielii din jur. Această acțiune va limita scărpinatul, diminuând astfel posibilitatea agravării leziunilor tegumentare. 
  8. Se recomandă folosirea unui detergent pentru haine special, de preferat lichid (pentru o mai mică remanență a substanțelor în țesături), fără parfum, cu proprietăți hipoalergenice, nu se utilizează balsam ori înălbitor, astfel încât să nu existe factori care să favorizeze agravarea afecțiunii. Tot în acest sens, este de dorit să se clătească de două ori hainele. 
  9. Produsele trebuie testate pe porțiuni mici înainte de utilizarea pe suprafețe extinse de piele. În ciuda precauțiilor și a alegerii unor produse fără parfum, există riscul dezvoltării unor alergii la alți ingredienți care intră în compoziție, acest lucru trebuind evitat. Testarea produselor înainte de utilizare se va face prin aplicare pe o porțiune mică și se va menține timp de o zi în contact cu pielea. Dacă în aceste 24 de ore nu apare nicio iritație înseamnă că produsul este bine tolerat și poate fi introdus în siguranță în rutina de îngrijire.   
  10. Protejarea pielii de temperaturile extreme, deoarece condițiile meteorologice au caracterul de a influența în mod negativ calitatea tegumentului. Dacă expunerea este la temperaturi joase și vânt, bariera cutanată va fi afectată, iar pielea poate deveni mai uscată și va urma apariția eritemului și a senzației de mâncărime. Pentru evitarea unei astfel de situații, înainte de expunerea la factorii anterior menționați, se recomandă utilizarea unui produs de reepitelizare, precum balsamurile intens reparatoare, acestea calmând și protejând pielea iritată.

10 DON’Ts:

  1. Detergentul hipoalergenic nu este utilizat pentru spălarea hainelor tuturor membrilor familiei. 
  2. Cremele de hidratare nu sunt utilizate constant. Lipsa folosirii regulate a cremelor cu efect hidratant (ce au drept scop principal menținerea integrității barierei cutanate) va duce la lipsa beneficiilor maxime, dar și la lipsa de control a afecțiunii. 
  3. Folosirea unor articole vestimentare necorespunzătoare prin raportarea la temperatura la care urmează să fie expusă persoana – îmbrăcarea excesivă duce la supraîncălzire, ceea ce poate provoca agravarea leziunilor și o intensificare a senzațiilor de mâncărime. 
  4. Apelarea exclusivă la tratamente naturiste. Apreciem capacitățile de vindecare are ingredienților naturali, însă pacienții atopici au nevoie de tratament testat dermatologic prin studii clinice de specialitate. În caz contrar, există riscul activării sau agravării leziunilor. 
  5. Utilizarea uleiurilor ca substitut al cremelor de hidratante. Produsele cu bază uleioasă nu sunt indicate în cazul atopicilor, deoarece s-a demonstrat științific faptul că deteriorează barierea pielii, favorizând vulnerabilitatea în fața alergenilor și a agenților infecțioși din mediul înconjurător. 
  6. Folosirea produselor care conțin parfum – este unul dintre factorii declanșatori ai unui puseu în cazul pacienților cu dermatită atopică și poate fi găsit în produsele de spălare a pielii sau a hainelor sau în cremele hidratante. 
  7. Utilizarea șervetelelor umede – acestea nu sunt indicate atopicilor, deoarece conțin, în majoritatea cazurilor, parfum, alcool ori conservanți care pot favoriza iritarea pielii. Mai mult decât atât, textura lor nu este prietenoasă cu tegumentul atopic, putându-l zgâria, favorizând astfel apariția sau agravarea unui puseu.
  8. Evitarea cortizonului. Majoritatea persoanelor se feresc de produsele ce au la bază cortizon din cauza reacțiilor adverse asociate utilizării sale. În ciuda acestora, este important de menționat că dermatocorticoizii sunt ingredienții principali în tratamentul episoadelor de dermatită atopică. Respectarea indicațiilor medicale prin aplicarea corectă a medicamentației prescrise ajută pacientul să obțină rezultate bune, fără a exista efecte secundare. Parintii evita cremele cu cortizon – Foarte multi parinti evita aplicarea tratamentelor pe baza de cortizon. Anxietatea legata de aceste produse este data de reactiile adverse asociate. 
  9. Dușuri sau băile cu apă fierbinte – prin aceste acțiuni se deshidratează suplimentar tegumentul. Se recomandă ca apa folosită pentru spălare să nu depășească 35°C. 
  10. Ignorarea factorilor favorizanți și/sau agravanți – puseele de dermatită atopică sunt favorizate de anumiți stresori, precum: iritanții, alergenii, condițiile meteorologice, alimentația, stresul, transpirația sau hipersalivația (în cazul pacienților bebeluși). 

De reținut este faptul că evoluția naturală a dermatitei atopice este în remisie după vârsta de 5 ani, însă este nevoie de răbdare, perseverență și respectarea indicațiilor medicului curant, care trebuie vizitat frecvent în primii ani după diagnosticare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *